Băsescu muşcă din jurnalişti şi schimbă placa. Dentară



Se pare că lui Băsescu îi stă mai bine ca primar al capitalei. Motivul? Pentru că, odată cu numirea sa ca preşedinte, Robin Hood al României a dus şi duce o luptă continuă cu presa.
Să fie presa prea dură? Sau şeful statului este exagerat? Răspunsul poate îl vom găsi în comparaţia dintre cei trei muschetari ai ţării de după Revoluţie: Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Primul s-a bucurat pentru scurt timp de răsfăţul presei care a crezut că odată cu ieşirea de sub dominaţia comunismului o să poată spune orice şi oricum. Nici în al doilea mandat nu a avut o relaţie prea bună cu gazetarii care îi urmăreau fiecare pas. Protestul faţă de aceştia? Interzicerea la conferinţele de la Cotroceni a doi jurnalişti. Emil Constantinescu, un om care nu a scăpat nici el de atacul breslei. După doar două luni de la alegerea sa din 1996, fostul preşedinte a simţit pe propria piele cum este să te afli în “gura” presei. Nemulţumirea sa s-a rezumat doar la exprimarea dezamăgirii şi revoltei faţă de aşa-zisa independenţă.
De la câştigarea mandatului de către Traian Băsescu lucrurile îşi schimbă cursul. Trânta individuală sau colectivă devine arma împotriva ziariştilor. Deşi s-a bucurat de sprijinul necondiţionat al unor publicaţii şi posturi de televiziune considerate a fi pro-prezidenţiale, Băsescu nu a ezitat să atace cu promptitudine anumiţi ziarişti şi anumite publicaţii. De menţionat este cazul jurnalistei căreia i s-a smuls telefonul şi a fost numită “ţigancă împuţită”. Şi asta pentru faptul că a îndrăznit să-l filmeze cu telefonul. Însă atacul preşedintelui nu se opreşte aici, ultima sa ispravă fiind procesul intentat jurnalistului de la “Cotidianul”. Surpinzător este faptul că articolul publicat este unul dintre cele mai nevinovate dintre cele care i-au fost adresate. Care a fost motivul? Probabil a vrut să le arate jurnaliştilor înainte de campania electorală cine este prima putere în stat, ei fiind abia a patra.